Émile Zola, Bucuria de a trăi

Émile Zola, Bucuria de a trăi, Traducere din limba franceză de Angela Cismaş, Editura Art, 2012, 392 p.

Émile Zola (1840-1902) a fost un important prozator francez, teoreticianul şi principalul exponent al naturalismului francez şi european, dramaturg şi un personaj important al eliberării politice a Franţei. Mai mult de jumătate dintre romanele sale, inclusiv Bucuria de a trăi, fac parte dintr-un ciclu numit Les Rougon-Macquart. Acţiunea romanelor din acest ciclu are loc în timpul celui de-al doilea imperiu francez, iar una dintre temele recurente este aceea a influenţei eredităţii asupra a două ramuri ale unei familii, Rougon şi Macquart, de-a lungul a cinci generaţii.

În apropiere de Arromanches, cei din familia Chanteau o primesc în casa lor pe Pauline, o verişoară în vârstă de zece ani rămasă orfană. Suflet mărinimos şi plin de viaţă, micuţa aduce numai bucurie în sânul familiei. Numai că, pe măsură ce trec anii, crizele de gută ale unchiului Chanteau se accentuează, sănătatea mintală a fiului său Lazare devine precară şi totul se complică…

„În ironia amară din Bucuria de a trăi, Émile Zola a strecurat o doză extraordinară de umanitate. Printre cele mai remarcabile romane ale sale, puţine se bucură de grandoarea cu care este tratată această poveste a unei simple familii burgheze, ale cărei drame au ca decor superb marea, la fel de crudă, de nemiloasă şi de neobosită ca şi viaţa, care distruge încet un biet sătuc de pescari.” (Guy de Maupassant)

Cartea poate fi împrumutată de la Secţia de Împrumut carte pentru Adulţi.

noutati pe rafturi

Noutăţi pe rafturile bibliotecii

Arhiva